Fondată de Bogdan Petriceicu HASDEU la 15 septembrie 1887
Seria a patra, editată de Cercul literar «Geo Bogza» si Fundatia «Hasdeu»
   redactia
1 -9 / 2004 
 contact 
nr.8 (17) / august 2005


*.mdi

- Cronica literarã – Ion Lilã - Codurile fãrã prejudecãti (Constantin Trandafir)
- Dialog - Romul Munteanu - «Suntem fãcuti din mai multe pãrti si toate aceste pãrti ale trupului si ale sufletului nostru trebuie sã functioneze»

- Note de lecturã - Repere în zig-zag, Ion Stratan, p.12; M. Cãrtãrescu - Jurnal 2, Codrut Constantinescu, p.15; Baltasar Porcel - Galop cãtre adâncuri, G.R. Togan,

- Autori si cãrti - Ion Þicalo (Theodor Codreanu), Daniel Crãciun (Ioana Ursu), Mihai Nedelcu (Mihai Morar

- Enciclopedia HASDEU - Liberalul... independent, Dumitru Matalã

- Poezie - Eugen Evu, Lavinia Bãlulescu, p. 21
- Prozã - Cu spatele la terenul de joc, Paul Tumanian

- Eseu - Postmodernismul înalt (II), Theodor Codreanu

- CortexT - Mersul pe biroul regelui Ferdinand - Christian Crãciun

- Cadente reflexive - Natura cercului, Viorel Cernica

- Folclor - Duhurile pãmântului si nepretuitele comori…, Gherasim Rusu Togan

- Luna amarã - August
- Reviste literare

Mapamond - Claude Simon si Noul Roman
(Daniela Tomescu)

Colocviu
Despre inspiratie

Viorel Cernica, Christian Crãciun, Elena Dinu, Florin Dochia, Ion Stratan, Constantin Trandafir

Avangarda...
Spirit fãrã stare (II) - Vasile Spiridon

Zeul recuperator - sculpturã de Stefan CRETU » » »

nr. 7 (16) / iulie 2005


*.pdf (acrobat reader 5.1)

Cronica literară - Ion BELDEANU - Un hidalgo melancolic si ironic (Constantin Trandafir)
Dialog - I. Oprisan: «Dacă urmăresti, asa, fluxul ideilor, îti dai seama că acolo e un om care gândeste si se exprimă, desi în altă limbă, ca si cum ar face-o în limba română»
Autori si cărti - Virgil Diaconu (Florin DOCHIA), Cornel Constantin Ciomâzgă (Mihail GÂLCĂ), Lucian Alecsa ( Florin S. DOCHIA), Gabriela VASILESCU (Victor STEROM), Dimitrie Lupu (Ioana URSU)
Note de lectură - Petre Ţutea între filosofie si teologie - Cassian Maria Spiridon (Camil VIORESCU), Repere în zig-zag - Victor Ivanovici (Ion STRATAN)
Enciclopedia HASDEU - “Românism si democratie” (Dumitru Matală)
Eseu - Postmodernismul înalt (I), Theodor Codreanu
Poezie - Roxana EICHEL, Emilia CĂTOI, Alexandra TOMSA
Proză - Realitatea de care nu are nimeni nevoie (Ion LILĂ)
Imaginea în oglinda cuvântului - Motive din plastica rupestră africană (Elena Dinu)
Mapamond - Alexandr Zinoviev -Nous et l’Occident (Codrut Constantinescu)

Colocviu
Cum se vede azi avangarda literară românească din secolul 20?

Dan Mircea Cipariu, Christian Crăciun, Vasile Spiridon, C. Trandafir

Pentru foarte multi tineri care intră pe câmpul de bătălie al literelor românesti, avangarda românească e bun prilej nu de ipoteze, ci de descoperire a apei calde si a mersului pe jos. Să ne gândim la Poemul invectivă al lui Geo Bogza, reluat, după ani, de către un exponent al nouăzecismului, e vorba de Mihai Gălătanu, sau de către Marius Ianus, fără a avea „succesul” lui Bogza de a fi trimisi de către o instantă judecătorească la puscărie.

Lidia Nicolae - Floarea Soarelui » » »

nr. 6 (15) / iunie 2005

 

*.pdf (acrobat reader 5.1)

- Cronica literară - Apostol Gurău - Pe linia lirismului fabulos, Constantin Trandafir
- Dialog - George Vulturescu- <Eu cred că suferinta prin artă poate fi transformată în lumină si în bucurie>
- Colocviu - Se mai raportează literatura română de azi la (vre)o traditie?
Viorel Cernica, Christian Crăciun, Liviu Ioan Stoiciu, C. Trandafir
- Autori si cărti - Dan Mircea Cipariu (Florin Dochia), Formă si deschidere (Ion Stratan), Ion Croitoru (Gergia Lupu), Romanita Rusu (G. Rus)
- Eveniment - Opera poetică a Juliei Hasdeu, Thalia Musat
- Eveniment - Dictionarul General al Literaturii române, Tr. Constant
- Enciclopedia HASDEU - Exeget al folclorului, Dumitru Matală
- Eseu - Postmodernismul înalt (I), Theodor Codreanu
- Imaginea în oglinda cuvântului - Idolul feminin în cultura Hamangia, Elena Dinu
- Proză - Omul cu porumbei, Florin Dochia
- Poezie - Cristian Oprescu, Nicolae Szekely, Ariadna Petri, Filip Kölö
- Cadente reflexive - Natura Nu-ului, Viorel Cernica
- CortexT - În târg. Un epilog? - Christian Crăciun
- Folclor - Duhurile pământului si nepretuitele comori. . ., Gherasim Rusu Togan
- Scrisoare - Un cititor rural aruncat în democrasia culturii (III), Ion Lilă
- Mapamond - Paul Ricoeur a plecat. Cuvintele sale rămân.

Se mai raportează literatura română de azi la (vre)o traditie?

Se produc putine idei despre traditie în perioadele în care se discută mult despre ea. În genere, discutiile interminabile pe o anumită temă diluează gândurile, asa încât acestea nu ajung la o încheiere, nu devin rotunde, împlinite, pentru a trece în conditia de <idee> semnificativă pentru tema în cauză. Dar vremurile noastre sunt, cumva, insensibile fată de traditie, pentru că ideologiile contemporane – <teoriile> care stabilesc si justifică ierarhii ale lucrurilor (<lucruri>, în sens natural, cultural, spiritual, economic, public si privat etc.) folosindu-se de anumite criterii (temeiuri) – asază ca termeni primi în spatiul lor nu <traditia>, ci <identitatea> (în sens cultural, etnic, religios, comunitar sau individual) si <globalizarea>, amândouă neîmplinite acum. Desigur, este invocată traditia si pentru a pune în formă proprie identitatea – căci aceasta este gândită pe temeiul unui soi de continuitate a amintirii <istorice> – si pentru a lega identitatea de globalizare si a o lumina pe aceasta din urmă, anticipată însă de la bun început ca punct final al unei linii de traditie universalistă potrivit căreia <omul e Unul>.

Elena Dinu - Stare de inger » » »

nr. 5 (14) / mai 2005

*.pdf (acrobat reader 5.1)

DIN CUPRINS

Cronica literară - Constantin Ciopraga, magistrul printre poeti, Constantin Trandafir
- Dialog - Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Părintele Iustin Pârvu
- Autori si cărti - Dictionarul Apostol (Florin Dochia), Bogdan Dragomir - Căderea de îngeri (G. Rasim), Istoria la dimensiunile umanului (G. T. Rusu)
- Memento - Filosofia lui S. Kierkegaard, azi, Camil Viorescu
- Imaginea în oglinda cuvântului - Monumentul funerar de origine bulgară. . ., Cristina Dinu
- Eseu - Izbânda lui Zombie, Theodor Codreanu
- Fata si reversul - Au fost si turnători cu constiinta vinovătiei, Ionel NECULA
- Poezie - Daniel CORBU, Nicolae Dorel TRIFU
- Folclor - Duhurile pământului si nepretuitele comori. . ., Gherasim Rusu Togan
- Cadente reflexive - Adam nevăzut - profetizând, Viorel Cernica
- Proză - Adelin Farah de Cristina Lilă
- Enciclopedia HASDEU - Culegător de folclor, Dumitru Matală
- CortexT - Scriitorul român si capitalismul - Christian Crăciun
- Permanente - Arghezi 125 - <Slova de foc si slova făurită>, Thalia Musat

Colocviu - Cu ce treburi literatura română prin Europa?
Christian Crăciun, Ion Stratan, C. Trandafir

<Dorinta noastră, ca a tuturor popoarelor, e să corespondăm cu mapamondul, mai cu seamă acum, în era comunicării si a marotei numită globalizare. Am trecut de vremea platonismelor adolescentine ori a bovarismelor desuete. Sincronismul s-a încheiat de mult, măcar că mai sunt pe ici-acolo apucături de imitatie <ovină> si obsesia prăpastiei lui Pascal. Dar, în esentă, acum jinduim spre marele premiu Nobel, unde, din păcate, n-am prea avut cale de acces, decât dacă un Palade s-a dus în America. Aici, pe plaiurile mioritice, carapto-danubiene-dâmbovitene, ne-am cam pus piedici singuri, dintr-o neserioasă invidie. Cu muzica, prin Enescu, am răzbătut si pe alte continente. La fel si cu sculptura brâncusiană. Chiar si când a fost vorba de literatură (texte scrise), am ajuns pe tărâmuri mai îndepărtate cu Eliade, Ionescu, Cioran etc. prin mijlocirea altor limbi. Căci, s-a spus, limba română e prea. . . română pentru a facilita circulatia. Se pune, atunci, problema traducerilor; dar la acest capitol ne aflăm în suferintă de multă vreme.>

nr. 4 (13) / aprilie 2005

*.pdf (acrobat reader 5.1)

DIN CUPRINS

Cronica literară - Constantin Trandafir - Nicolae Grigore Mărăsanu, poetul ca o insulă în Marele Fluviu
Dialog - Cassian Maria Spiridon, «Literatură fără sentiment, fără metafizică, fără mister nu este altceva decât însiruire de cuvinte»
Colocviu - Paradoxul si arta (participă: Viorel Cernica, Codrut Constantinescu, Christian Crăciun, Florin Dochia, Vasile Spiridon, Constantin Trandafir)
Enciclopedia HASDEU - Dumitru Matală - Sic Cogito
Eseu - Elena Dinu - Artistul în lumea de azi
O anumită privire - Vasile Spiridon - Arta asteptării,
Ion Stratan - Victoria minimalismului
Poezie - Victor Sterom, Al. Priboieni, Constantin Stancu
Cadente reflexive - Viorel CERNICA - Natura credintei
CortexT - Christian Crăciun - Monahul ascuns si textul dezvăluit
Folclor - Gherasim Rusu Togan - Blestemul ca motiv folcloric
Mapamond - Florin Scarlat - Rezistenta lui Kundera
etc. etc.

Colocviu - Paradoxul si arta

Alăturarea celor doi termeni poate părea oarecum superfluă, pentru că arta (y compris opera de artă) este, prin definitie, paradox. Ea nu răspunde unei logici strict rationale: ceva este si, concomitent, nu este ce se vede; imaginea nu corespunde semnificatiei sale artistice (v. Platon, Republica, 10). Ceea ce se <decupează> din realitate pierde semnificatiile (întregului), pentru a câstiga altele, de rang superior, din zona spiritului. Opera de artă induce <plăcere estetică>, urmare a unei <judecăti estetice>, după Kant, finalitate fără scop. A recepta semnificatia unei opere de artă înseamnă a găsi ceva fără a căuta nimic. În această ordine a ideilor, Kant deduce că arta nu corespunde nici unei utilităti, si totusi existenta ei e departe de a ne fi indiferentă: avem nevoie de ea, dar nu ne serveste la nimic. Suntem în plin paradox! O operă de artă, observă si Heidegger, spune si (ori mai cu seamă) altceva decât ceea ce este, pentru că <natura este în interior> (Cezanne).

Vizitatori:  

Cauta pe site      powered by Anunturi matrimonialereeFind
 

vezi PICTURA DE ELENA DINU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

nr. 3 (12) / martie 2005

*.pdf (acrobat reader 5.1)

Din cuprins:
Cronica literară - «Nicolae Breban, Recurs asupra metodei» (C. Trandafir);
Dialog - «Ieronim TĂTARU – <Opera lui Caragiale a constituit o pasiune permanentă a mea>» (Emanoil Toma);
Colocviu - Poezia românească postdecembristă (participă Theodor Codreanu, Viorel Dinescu, Liviu Ioan Stoiciu, C. Trandafir);
Eseu - «Creatia populară - artă sau mestesug?» (Elena Dinu); Cartea de istorie - «Victor Dumitru - Ţinta rosie» (Codrut Constantinescu);
Enciclopedia HASDEU - «Omul de cultură» (Dumitru Matală);
Poezie: Petre MANOLACHE, Vasile Ioan CIUTACU, Valentin GHEORGHIU; Proză – Mircea TECULESCU;
Autori si cărti - «Despre câteva nuduri autentice ale educatiei» (Camil Viorescu); «Privind înapoi fără mânie» (C. Cristescu); «Gellu Dorian - Sfârsitul sau momente din viata unui om falsificat» (Florin Dochia); «Vlad Zbârciog - Orizont pierdut» (G. Rusu); «Vlad Zbârciog - Mihai Cimpoi sau despre dreapta cumpănă românească» (Tr. Constant);
«Un cititor rural aruncat în democratia culturii II» (scrisoare de la Ion Lilă); Fragmentarium - «Crestinismul în oglindă (III) - glose nietzscheene» (Theodor Codreanu);
Cadente reflexive - Natura urii, Dramă într-un act (Viorel CERNICA); CortexT - «Jurnalism cultural» (Christian Crăciun);
Folclor - «Blestemul ca motiv folcloric. . .» (Gherasim Rusu Togan);
Revista revistelor;
ADRIAN MARINO. IN MEMORIAM;
Puterea lecturii (Florin Dochia).

Colocviu - Poezia românească postdecembristă

Cât priveste situatia poeziei postdecembriste, scepticismul predomină, ca, de altfel, în orisicare alt domeniu. Printre putinii optimisti, dar cu atentia, totusi, trează, mă prenumăr, ca si într-o discutie despre proză, când am venit cu niste argumente, deloc inventate, care dădeau de înteles că e chiar vorba de bunăstare. Nu înseamnă că tot belsugul e bun, stiută fiind spusa isteată că există multi autori, dar mai putini scriitori veritabili. S-a discutat, în colocviile noastre, si despre grafomanie. Cu atât mai mult poezia suferă de meteahna hipertrofiei, pentru că ea, fata de proză/roman, reactionează mai prompt la mutatii estetice sau la perceptia unor schimbări socio-istorice. Asa că, după invazia literaturii non-fictive, a eseisticii si a traducerilor din primii ani ‘90, sau simultan, poezia si-a reclamat drepturile legitime, doar românul s-a născut poet - nu-i asa? El, românul, e civic, sentimental, elegiac, meditativ, moralist, satiric, impresionabil - cum să nu compună versuri cel predestinat poeziei?
«Noi suntem încă într-o tinerete a pragmatismului»
(O dezbatere în pag. 7-10)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
nr. 2 (11) / febuarie 2005

*.pdf (acrobat reader 5.1)

Din cuprins:

Cronica literarã - Costantin Trandafir - Ion Stratan, în zodia experimentului si inovatiei
Poezie - Valentin Emil Musat, Stefan Al. Sasa, Elena Teodora Roncea
Prozã - Serghie Bucur - Portretul, Nicoleta Grozea - Tabu u
Mytos - Ethnos - Ionel Necula - Sentimentul tragic al timpului ca subiect doctoral
Enciclopedia Hasdeu - Dumitru Matalã - Prozator si dramaturg
Cadente reflexive - Viorel Cernica - Natura educatiei
CortexT - Christian Crãciun - O nastere
Fragmentarium - Theodor Codreanu - Crestinismul în oglindã (II) - glose nietzscheene

Dialog - Romul MUNTEANU - «Ne vom duce spre o literaturã a inimii, poate chiar si a lacrimilor, în deceniile care vor urma.»

Mapamond - Arthur Miller - Despre moralitate si rolul public al artistului

ELENA DINU - PESTI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
nr. 1 (10) / ianuarie 2005

*.pdf (acrobat reader 5.1)

Din cuprins:
* Cronica literară - Costantin Trandafir - Mitul si contra-mitul Eminescu * Poezie - Ion Stratan, Cristina Dobreanu * Proză - Codrut Constantinescu - Inna * Enciclopedia Hasdeu - Dumitru Matală - Eruditul-poet * Cadente reflexive - Viorel Cernica - Natura sărbătorii * CortexT - Christian Crăciun - Pornind de la Cartea Anului * Fragmentarium - Theodor Codreanu - Crestinismul în oglindă * Mapamond - Samuel Beckett - Bing (+ Beckett în anii saizeci)

Colocviu - Cartea si televiziunea

Când se vorbeste despre raportul dintre cultură si televiziune, se amestecă adesea două sensuri diferite: 1. cultura televizuală, televiziunea ca o formă specifică de cultură, si 2. prezentarea la televiziune (în acest caz concepută ca simplu vehicul de transmisie) a Culturii în sensul traditional al cuvântului. Discutarea de-a valma a celor două sensuri duce adeseori la confuzii. În special oamenii de cultură: artisti, scriitori, oameni de stiintă se referă strict la sensul 2, si ar dori ca televiziunea să comunice numai <cultură înaltă>. Este aici o neîntelegere a specificului <bisericii catodice> care înfundă dintru început discutia.
(O dezbatere în pag. 7-12)

Gellu Dorian:
«Noi suntem încă într-o tinerete a pragmatismului»
>>>>> p. 5-6

 

 

 

TAPISERIE DE LIDIA NICOLAE