Information Bulletin, vol. XXI, nr. 3. Numãrul de fatã, obtinut prin bunãvointa editorului, domnul Eugen S. Raica, abundã de informatii de ordin cultural. În limba englezã, „The Romanian American Press> si „Peter Lucaci Romanian - American editor>, ambele sub semnãtura editorului, aduc informatii despre presã si personalitãti implicate în viata culturalã. În limba românã, sub semnãtura prof. dr. Gheorghe Florescu, sunt prezentate volumele de studii >Cultura românã în Statele Unite si Canada> de Alexandru Sasu, apãrute la Editura Fundatiei Culturale Române. Asemeni, sub titlul „Tãrâmuri românesti si americane vãzute de un istoric crestin>, George Bãjenaru recenzeazã eseurile istoricului Alexandru Nemoianu, din volumul „Tãrâmuri. Între Banat si America>, apãrut la Editura Limes, Cluj Napoca , 2003. De retinut sunt si profilurile unor personalitãti care au promovat cultura si constiinta româneascã în America si Canada, precum Eugen Bârsan, Percy I. Avram s.a.

Cuvânt Românesc, Hamilton, Ontario, Canada, nr. 9 , septembrie 2004. Primitã tot prin bunãvointa domnului Eugen S. Raica, semnalãm din revistã rubrica intitulatã „Cronica vremii>, cu articolul „Politica externã a României> de Ion Boieru; reportajul „Cãlãtor prin duhul României - Pelerin prin mãnãstirile nemtene> de prof. George Paturcã si conferinta omagialã „De la voievod la presedinte sau povestea candelei de la Putna> de prof. dr. Dumitru Ichim. Într-un vibrant articol omagial, Mihai Stere Derdena îl readuce în atentia cititorilor pe savantul martir Eugen Ionicã. Iar într-o altã ordine tematicã, dr. Silviu Costache, Ph. D., atent la pulsul românismului, publicã studiul „Transnistria, lacrimã pe obrazul Moldovei>.

IDEI ÎN DIALOG. nr. 2 (noiembrie) si 3 (decembrie) 2004. Purtând pecetea indelebilã a lui H. R. Patapievici, revista este imposibil de rezumat, fiind dintre acelea care se citesc integral de la pagina 1 la 48. Din nr. 2, alegem exceptionalul montaj text-imagine despre cabana lui Heidegger de la Todtnauberg si cea a lui Noica de la Pãltinis, eseu apartinând lui Bogdan Mincã. Iar din nr. 3, având în centru cazul Alexandru Dragomir, citez doar motoul copertei, din Montesquieu, de eternã valabilitate, nu numai în perioade electorale: „Tot cetãteanul e dator sã moarã pentru patria lui, nimeni nu-i silit sã mintã de dragul ei>. Ar merita discutat modelul acestui alt fel de revistã pe care a reusit s-o construiascã HRP-ul.

SUPLIMENTUL DE CULTURÃ. Si iatã a doua surprizã a toamnei: pe o piatã publicisticã aparent sufocatã, Silviu Lupescu, energia coagulantã a POLIROMULUI, împreunã cu „Ziarul de Iasi> dã la ivealã un nou sãptãmânal cultural de o vioiciune si o pregnantã încântãtoare. Sã citesti o rubricã de „ars coquinaria> a Adrianei Babeti sau tablete de Radu Pavel Gheo, Dan Perjovschi, Emil Brumaru, Simona Sora, interviuri neadormitoare, semnale si recenzii cu toate tonurile si semitonurile la locul (look-ul) lor dã un sens acestor sãrbãtori altfel terne. De citit neapãrat.

SINTEZE LITERARE (Nr. 44-45, Ploiesti, 2005 ?). Mai bogat decât altãdatã. Comentarii, poezie (multã, ca de obicei), prozã, ba chiar si un fragment dramatic semnat de Victor Cilincã. La capitolul poezie, semnalãm pe Ion Stratan, Marta Bãrbulescu, Ioan Suciu, Angela Baciu, Codrut Radi, Ioan Vasiel, Eugen Evu, Gheorghe Licsandru. Traduceri bine migãlite din Rafael Alberti (Simion Bãrbulescu), Pablo Neruda (Alexandru Ciocioi), Panaiotis Tsutakos. Dintre prozatori, retinem pe Serghie Bucur, cu Nocturna. Multe comentarii (si eminesciene), recenzii. Trei surprize: VIctor Sterom, prozator, un interviu în exclusivitate cu Orson Welles, ân 1969, si fragmente despre Creangã, semnat, dar neoferit revistei, de C. Trandafir.

DACIA LITERARÃ (nr. 6/2004). Din sectiunea <Istoria restaurãrii, restaurarea istoriei> ne retin atentia, cu deosebire, textele lui Liviu Papuc despre Iacob Negruzzi (între academician si învãtãtor), al lui Mircea Colosenco cu privire la un comentariu al lui Alexandru Macedonski despre o poezie a lui Victor Bilciurescu. Sectorul <Junimea de ieri, Junimea de azi> este, din punctul nostru de vedere, cel mai incitant. Semneazã, între altii, Constantin Ciopraga (reflectii despre literaturã), George Popa (<Mitul orfic în Memento mori>), Constantin Cublesan (<Eminescologul I. E. Toroutiu>). Continuã reproducerea scrisorilor lui Aurel Dumitrascu cãtre prieteni. Emil Iordache despre Ivan Bunin, nuvelistica si proza scurtã. Gavril Istrati, fragmente de jurnal. În conditii grafice excelente, Dacia literarã tine stacheta sus-sus.

AXIOMA (nr. 11 (56), noiembrie 2004). Revista cu caracter enciclopedic, de la Ploiesti, se impune, în continuare, cu un sumar pe cât de bogat, pe atât de atractiv. Ieronom Tãtaru ne întretine mereu memoria treazã, de data aceasta cu excursul consacrat lui Geirg Trakl. Constantin Trandafir scrie despre Paul Zarifopol, eseistul politic. Foarte interesant este eseulo Vioricãi Rãdutã <Alegerea locului de la «zid pãrãsit» la constructie criticã>. sectorul poeziei este întretinut de Marian Ruscu (Vocea destinului e amuzant-tragicã), Ion Rosioru, Ligia Mihaela Ionescu. <Plebiscitul presei>, realizat de Constantin Hârlav, îi are ca invitati pe Victor Coroianu si Ieronim Tãtaru. Ion Stratan îl pune <la colt> pe Cãrtãrescu si poporul, iar Nicolae Dumitrescu dedicã un comentariu cãrtii Semne 2 de Ieronim Tãtaru. Despre interviul relizat de Emanoil Toma cu academicianul Mihai Cimpoi, numai lucfruri bune, cu mentiunea cã nu existã cuvântul <cronodoc>, ci <cronotop> si nici numele propriu Baptin, ci Bahtin. Ce face coectura? Auguri!

ZIUA LITERARÃ (nr. 135, 18-24 decembrie 2004) gãzduieste un dialog al Iolandei Malamen cu Andrei Plesu: <Construim frecvent cu sentimentul cã n-o sã tinã, iar când constructia tine totusi, ne plictisim>. Vioaie si pertinente Mãrturisirile (incomplete) ale lui Alex. Stefãnescu.
ARDEALUL LITERAR SI ARTISTIC (nr. 4 (24) / 2004) continuã iluminarea Arhivelor, de aceastã datã printr-un dialog cu Liviu Antonesei, <Primul interviu la care rãspund>. Poezie din belsug (La despãrtire de Geo Dumitrescu, Romanita, Ion Drãgusanul, Victor cosmei, Cristina Muntean, Valeriu Bârgãu, A. E. Baconsky, Stefan Roll, Ioan Dan Bãlan, Daniel Dãianu etc.), prozã, cronici literare, eseuri (remarcãm Scena lui Eugen Ionescu de Akina Kraversznyuk si Stefan Augustin Doinas, Mistretul cu colti de argint - analiza invariantelor de George Holobâcã). Si am putea continua. . . fãrã a ne obosi curiozitatea.

POESIS (nr. 166-167-168, octombrie-noiembrie-decembrie, 2004), elegantã si bogat ilustratã, prezintã, cum e si firesc, întâi de toate, Zilele culturale si Premiile <Poesis> 2004, întâmplare dintre cele mai faste ale vietii culturale românesti. Dincolo de consistenta obisnuitã a paginilor de poezie (excelentã!), criticã a poeziei, eseu, traduceri, remarcãm publicarea unui dialog inedit între Adam Puslojic, Sorin Dumitrescu, Srba Igniatovic si Nichita Stãnescu, din filmul Sânge care cântã. Ilie Sãlceanu si Mariana Dan scriu despre Adam Puslojic, <generalul român al poeziei sârbe>.

PRO SAECULUM (nr. 8 (14) - decembrie 2004). Din 100 de pagini e dificil sã alegi fãrã sã fii nedrept; mai cu seamã când printre semnãturi dai de D. R. Popescu (Blaj - 250), Eugen Simion (Al. Piru), Constantin Ciopraga (Dincolo de tristete - Ileana Mãlãncioiu), Mihai Cimpoi (Bacovia, poetul marginii existentei) Irina Mavrodin, Constantin Coroiu, Radu Cârneci, Magda Ursache, Ion Rotaru. . . si iar e nedrept sã ne oprim aici, mai cu seamã cã se scrie si despre Vasile Voiculescu (Florentin Popescu) ori <Cutremurul Cezar Ivãnescu> (Petru Ursache). Asta e. . . De citit pe-ndelete, în linistea serii. . .

ADEVÃRUL LITERAR SI ARTISTIC (nr. 748, 21 decembrie 2004). Editoriall semnat de C. Stãnescu se intituleazã <Scriitorii sunt gratis>, pornind de la douã semnale alarmante din lumea scriitoriceascã - nu sunt bani pentru editii importante si o citeazã pe Marta Petreu: <Cultura costã. Mult. Chiar dacã scriitorii sunt gratis.> Theodor Vârgolici scrie despre O colectie de <lecturi esentiale>, la Editura Institutului Cultural Român.

ROMÂNIA LITERARÃ (nr. 50, 21-27 decembrie 2004). Tânãrul critic Marius Chivu scrie despre cartea lui Mircea Cãrtãrescu De ce iubim femeile, apãrutã la Humanitas. Alex. Stefãnescu alege din <realizãrile< regimului comunist Cãrtile interzise. Avanpremierã editorialã: Recviem pentru un cui de Olga Lossky, la Editura Curtea veche, plus un interviu cu autoarea, consemnat de Daina Jela-Despois. Poezie de Ioana Ieronim.