Viata cenaclului

Cenaclul literar al Cercului «Geo Bogza» de la Câmpina, care duce o viatã, desigur, intensã, a intrat în vacanta de iarnã, ca elevii, poate cu o sãptãmânã mai mult. Ultimele douã <sedinte> parcã au fost mai animate ac oricând, praobabil si datoritã participãrii non stop a <patronului Constantin Radu, directorul Casei de culturã din Câmpina. Coordonatorul Serghie Bucur abia a putut sã tinã în frâu pofrâta lecturilor si avântul dezbaterilor. Au citit poezie Emil Sude si Florin Dochia, apoi, dupã o sãptãmânã, Maria Nicolai. S-a apreciat cã tânãrul Sude a trecut de la excesivul eliptism la o coerentã beneficã (toti de acord). Rezerva se referã la unele <legãturi explicative> în dauna sugestiei. Textele (cam multe...) ale lui Florin Dochia stârnesc o discutie aprinsã cu privire la etalarea-detasarea eului liric. C. Trandafir sustine <subiectivitatea implicitã>, fãrã nici un fel de exhibare a persoanei întâi, <un biografism impersonal>, dacã se poate spune asa. Christian Crãciun argumenteazã teza opusã. Constanta Coman dezvoltã chestiunea aceasta prin raportare la <emotia esteticã>, iar Aurel Oprea solicitã un mai subtil fond reflexiv si o îmbogãtite a referintelor culturale. Tânãrul laureat întru poezie, Valentin Gheorghiu, înregistreazã totul cu un reportofon. Poemele Mariei Nicolai s-au disecat pe-ndelete, lucrare cu folos, pentru cã în fuga condeiului dupã îndemnul <inspiratiei> se mai adunã si zgurã, fie si lucitoare. (Agent)

Semnal

Viorel Cernica – Proiectele filosofiei kantiene, Ed. Institutul European, Colectia Universitaria, 74, Seria Filozofie, Iasi, 2004

Gherasim Rusu Togan - Cântecele Iertãrii din Ghijasa de Sus si din alte localitãti de pe Valea Hârtibaciului - Sibiu, Editura Fundatiei Culturale Libra, Bucuresti, 2004