PROVINCIA CORVINA (nr. 33, oct. 2004) Revistã bine editatã, continut divers. Multe recenzii, binevoitoare, de regulã, abundentã de poezie (bunã), inclusiv poezie popularã, cu comentariul Românul si poezia. Nu si prozã în aceeasi mãsurã (putinã, dar consistentã: Radu Igna). Retinem cu deosebire comentariul Sabinei Popa la romanul Lolita de Vladimir Nabokov si interviul Angelei Baciu cu excelentul traducãtor de limbã francezã Constantin Frosin.

PRO SAECULUM (nr. 7, oct. 2004) Revista vrânceanã ne-a obisnuit cu texte de mare greutate. Spre exemplificare ar trebui citat tot sumarul, ceea ce ar fi nepotrivit aici. Asa cã, din toate cele bune, selectãm câteva numai. Eugen Simion scrie despre un eseu despre Slavici, cu accent pe <teza moralã>. Eseul lui Dan Mãnucã se referã la proza lui Duiliu Zamfirescu (De la Beethoven la Tãnase Scatiu). Incitantã analogie. În legãturã cu poezia lui Cezar Ivãnescu gloseazã comprehensiv Petru Ursache. O cronicã (desi sub genericul <eseu>) la cartea lui Liviu Grãsoiu despre pamfletul arghezian acordã Mircea Dinutz. Opiniile Magdei Ursache despre <linia fierbinte> a prozei are în <vizor> pornografia în literaturã. Constantin Ciopraga scrie, judicios ca totdeauna, despre Leonid Dimov, <un fantezist jovial>. <Am impresia cã ceva din duhul lui Cioran e lângã mine, spune Irina Mavrodin în convorbirea cu Alexandru Desliu. Foarte interesante paginile de jurnal - 1982 ale lui Eugen Barbu.

ATENEU (nr. 10, oct. 2004) <Nu am tinut sã fiu modern cu orice pret>, îi declarã pictorul ªtefan Pristavu lui Carmen Mihalache. Constantin Trandafir comenteazã cartea lui Ion Simut Reabilitarea fictiunii. Ine#dit, Aurel Dumitrascu. Despre <religiozitatea scriitorilor> se pronunta, cu prea cunoscuta-i abilitate ideaticã si expresivã, Constantin Cãlin. Încã mai asteptãm Ateneul, care apare rar si în putine exemplare la Câmpina.

ANTARES (Iulie - August - Septembrie - 2004) Revista gãlãteanã iese la ivealã cu zgârcenie, dar mereu în haine de sãrbãtoare. Ioan S. Cârâc se referã la <o carte temperatã despre o lume în fierbere>: Eugen Simion În ariergarda avangardei (Convorbiri cu Andrei Grigor). Fragmentul de roman Duplicitate, de Apostol Guran ne aminteste de proza lui, cuceritoare, de odinioarã. Viorel Sireteanu scrie despre poezia regretatului Ion Trandafir, iar Doinita Milea - despre Salma Rushdie, romancierul. Excelent eseul lui Dumitru Tintinca, intitulat Criza, o boalã? Cu aplicatie comenteazã Viorel Dinescu poezia lui Nicolae Grigore Mãrãsanu din antologia Leviathanul.

NORD LITERAR (nr. 10, oct. 2004) Revista de la Baia Mare, ajunsã la a saptesprezecea lunã de existentã, catã a da seamã de efervescenta unui spatiu spiritual bogat si profund. Gh. Glodeanu (directorul revistei) scrie despre Lirica lui Vasile Latis, poet, folclorist, profesor, <o figurã singularã în lirica româneascã de azi>. Ion M. Mihai semneazã o cronicã aplicatã la Chipuri tãcute ale vesniciei în lirica lui Blaga de V. Fanache. Mai putem citi prozã de Teo Moldovan, poezie de Grigore Scarlat, Ion Brumaru, plus traduceri din poezia francezã: Raymond Queneau, versiune de Coca Soroceanu. Continuã publicarea eseului Jorge Luis Borges: un labirint fabulos, pe numele sãi Buenos Aires de Ileana Scipione. La fel si Tudor Arghezi, Plasticitate si melos (partea a II-a) de Dumitru Micu.

SUD (nr. 10, oct. 2004) ne reaminteste de Zaharia Stancu - un maestru al <Cântecului soptit> sub semnãtura lui Florin Costinescu, de Vasile Voiculescu - 120 de ani de la nastere (Florentin Popescu), de Mircea Ciobanu - un luptãtor pânã <la capãtul puterilor> (Marin Codreanu) si de Domnul Geo [Dumitrescu], de Nicola Dragos. Mai semneazã cronici literare Radu Voinescu, Victoria Milescu. Poezie de Ioana Tricã, Florea Brutan. Într-o rubricã intitulatã Politica culturii - cultura politicã, Liviu Ioan Stoiciu (Convocarea Congresului de Poezie, semn de crizã) pune punctele pe i-uri referitor la starea poeziei (poetilor) în societatea româneascã de azi. <Poetul, fãrã poezie ar pierde totul. (. . .) Sã nu ne facem griji, noii veniti în poezie, mai cinici si mai isteti, au la rândul lor ceva foarte important de spus, ignorând orice directie.>

OGLINDA LITERARÃ (nr. 35, nov. 2004) se aratã în continuare o publicatie (si) de atitudine, ocolind indiferenta elitist(ic)ã. Vezi Mânia liberã a Magdei Ursache - De gustibus non disputandum:«Cum n-am fi <obsesionisti>, dacã am mostenit nomenklatura si politic, si social, si cultural, dacã serbãm iarãsi (cu defilare armatã) 23 August paspa’? Nici o fictiune nu surclaseazã imediata noastrã (i)realitate. Ce personaje de hârtie a întrece fiintele istorice, în carne si oase? Epica magna a tranzitiei va fi - cred - un docu-roman, cu titlul la îndemânã: Tranzitia.» În acord intim cu opiniile domniei sale, suntem siguri cã, între Okudjava si Berberova, a vrut sã scrie Valentin Rasputin, si nu Matiora, numele insulei acoperite de apele unui fluviu siberian care apare în titlul si cuprinsul cãrtii scriitorului rus. Realitatea imediatã vãzutã de Gabriel Funica produce un text excelent. Da, <stia bãtrânul Rousseau ce stia, despre ces livres qu’on ne lit que d’une seule main>. În rest, dupã opinia noastrã de lector, numai de bine.

CONTEMPORANUL - IDEEA EUROPEANÃ (nr. 9, sept. 2004) publicã un fragment din memoriile lui Nicolae Breban, Sensul vietii II, al cãrui erou este Matei Cãlinescu. Uimit de avatarurile memoriei trãdãtoare, romancierul noteazã: <odatã trecuti de vama Curtici îsi aruncã pe fereastrã, din goana trenului, amintirile aprecierile si vechile entuziasme> [cei ce pleacã în exil]. Noi citim texte despre ªt. Aug. Doinas (Aurel Pantea, Monica Râpeanu), D. R. Popescu (Marian Victor Buciu) Ion Budai-Deleanu (Ion Urcan), Nietzche, <relatia> Dostoievski - Tolstoi (Ion Ianosi), Mircea Eliade (Constantin Frosin), James Joyce (Andi Bãlu - cu unele inexactitãti ale tiparului - ?); prozã de Mihail Bulgakov si Aura Christi; poezie de Aurel Zenca si Octavian Soviany.

TOMIS (aug. 2004) Destul de eclecticã, cu o cronicã a lui Traian T. Cosovei la Marea Evadare de Emil Mladin, prozã de ªtefania Cosovei, Simona Stãnilã despre Nemurirea de Milan Kundera, o consistentã sectiune dedicatã jazz-ului si lui Harry Tavitian, un scurt dialog cu Ion Milos (Carmen Raluca ªerban), poezie de Leo Butnaru etc. O precizare: multumim pentru semnalarea revistei noastre, dar studiul d-nei Jenica Tabacu despre <Simboluri încifrate…> nu a apãrut niciodatã în revista Tomis, ne asigurã autoarea; o scãpare, o confuzie?

ADEVÃRUL LITERAR ªI ARTISTIC (nr. 745, 30 nov. 2004) Retinem editorialul pertinent al tânãrului Gheorghitã Aurelian Ion (Pe mâna strãinilor) despre promovarea culturii scrise în strãinãtate de cãtre Institutul Cultural Român. Marta Petreu semneazã un eseu incitant pornind de la Þiganiada. Interesantã si relatarea lui Dan Dediu despre Artistii în 2015, o manifestare la care a participat în Olanda, minus scãpãrile <stilistice> (gen <mijloacele media - sic!). Desigur, de neocolit paginile semnate de Romulus Cãplescu si Felicia Antip.

ROMÂNIA LITERARA (nr. 47, 1-6 dec. 2004) continuã <semnul de carte> al lui Gh. Grigurcu despre volumul lui I. B. Lefter Anii ’60-’90.Critica literarã. Ion Simut face o (scurtã) Istorie a unei antipatii: E. Lovinescu si Gala Galaction. Simona Cioculescu oferã spre publicare Testamentul olograqf al lui Macedonski. Ion Pop scrie despre Istrati, si revolutia. O paginã despre Târgul de Carte Gaudeamus, în care Ioana Pârvulescu e oripilatã de prezenta oamenilor politici în campanie. Pe bunã dreptate, mai cu seamã cã acestia nici n-au cumpãrat cãrti.

DOMINUS (nr. 58, nov. 2004) În aceeasi tinutã elegantã, revista gãzduieste si interventii cu parfum politic, pe lângã poezie (Petre Manolache), prozã (Katia Nanu) si articole de criticã si istorie literarã, interviuri. Încã un argument cã si Galatii pot fi. . . fruntea.

LITERE (nr. 8-9, 10/2004) Chiar dacã în întârziere, ne soseste delicata revistã de Gãesti-Târgoviste, în care încap atâtea nume mari: Mircea Horia Simonescu, Sorin Cioculescu, Henri Zalis, Alexandru George. La reflectie te obligã, ca de obicei, editorialele lui Tudor Cristea. Despre bisericile (care se înmultesc) si bibliotecile (care se împutineazã) scrie Christian Crãciun. În numãrul urmãtor, eseistul din Floresti - Prahova face un Elogiu supermarketului (<Oricâte acuze ar merita, consumismul capitalist este totusi mai uman pentru cã lasã liberã cel putin aceastã trãsãturã umanã fundamentalã: posibilitatea de a alege>). Evident, nu sunt citati Vãcãrestii (Ianache, Elena), a cãror Mostenire este si Concursul National de literaturã de la sfârsitul lui septembrie.

SALONUL LITERAR (nr. 55, 2004) dedicã mai multe pagini unei personalitãti europene: Maria Ricioppi, scriitoare italianã care a cãlãtorit în (si a scris despre) România. Este marcat secolul trecut de la debutul editorial al lui Sadoveanu. Un corpus bogat de poezie, prozã si criticã literarã (inclusiv o recenzie la romanul <Invazia> de Emanoil Toma) în mare mãsurã de substantã. Nu putem pune punct înainte de a citi din editorialul redactorului-sef: <Pentru a scoate lumea din marasm este nevoie de intelectuali adevãrati, care sã-si asume responsabilitãti.> Subscriem.