FAMILIA (nr.5, mai 2004). În editorialul semnat de Ion Simuţ, Paradisul cărţilor, aflăm ce a văzut şi ce a simţit criticul la târgul de carte Bookarest. Nu prea a găsit romane, ceea ce s-ar părea că-i infirmă teza cu privire la reabilitarea ficţiunii. Dar tinerii prozatori de la Editura Polirom îi susţin bine „intuiţia şi teoria”: „Mă simt răzbunat şi confirmat, într-un mod subtil”. Cronicile literare, la obiect, sunt scrise de loan Moldovan, Marius Miheţ, Mircea Morariu. De citit cartea Iui Mihai Sin, Marea miză, ne invită comentariul aceluaişi Ion Simuţ, pentru a mai afla o perspectivă asupra prozei contemporane. Din interviul luat de Mircea Popa Iui V. Fanache, reproducem spre luare aminte: „Viaţa literară actuală este dominată de spiritul de gaşcă, identitatea reală a talentelor este înlocuită de retorica proclamativă; cineva se declară mare poet sau mare critic în aplauzele ipocrite ale unor susţinători interesaţi sau naivi. N-au dispărut apucăturile autoritariste, care decid cine merită sau cine nu numele de scriitor. Cel care vrea să publice o carte, la care a lucrat, probabil, câţiva ani, depinde de un editor mercantil. După ce îi smulge cartea din mână, are grijă să primească subvenţia de la stat, fixează un tiraj pe care nu-l comunică autorului, renunţă la redactorul de carte, la corectură, la bunul de tipar, îi pune în braţe un pacheţel din cărţile sale drept onorariu şi închide capitolul cu respectivul autor. Dar «cadoul» cel mare oferit de patron este puzderia de greşeli de tipar pe care bietul autor le constată în cartea sa, compromiţându-l. Piaţa cărţii a devenit o afacere din care autorul se simte exclus, furat şi neputincios”. Citatul ar trebui reprodus în toate revistele literare, eventual expediat tuturor editurilor.

DACIA LITERARĂ, nr. 55 (4/2004) este, ca de obicei, de citit pe-ndelete şi în întregime. Desigur, despre Marele Ştefan (Alexandru Zub), Poezia interbelică: Claudia Millian (Constantin Ciopraga), dar mai cu seamă partea a doua a eseului Postmodernismul. O ipoteză (Codrin Liviu Cuţitaru) sau Un teritoriu fascinant şi recuperat: mitologia comparată (Mircea A. Diaconu). Secţiunea Junimea de ieri / Junimea de azi nu poate încăpea, fie şi pe foarte scurt în spaţiul restrâns al acestei pagini. Aşadar, insist, citiţi revista în întregime!

POESIS, nr. 6-7(162-163), cu o excelentă secţiune de reproduceri de artă plastică de la Saloanele Poesis, cronici, eseuri, istorie literară, confesiuni, jurnal de poet, traduceri. Unde să te opreşti mai întâi? Poate la Antologia Orfeu ori la Poemul contemporan sau la cărţile de vise ale lui Leonid Dimov (despre care scrie Gheorghe Glodeanu). De ce nu la comunicările de la întâlnirea scriitorilor români din întreaga lume? În fine, se cuvine a fi felicitaţi premiaţii pe 2003 din filiala Cluj a USR.

BUCOVINA LITERARĂ (nr.6, iunie 2004). Alexandru Dobrescu continua serialul despre „plagiatul fără sens”. Adrian Dinu Rachieru priveşte „cu un intratabil scepticism soarta cărţii, implicit a scriitorului”.Şi noi. Oare din juriul Festivalului literar de la Udeşti o fi făcut parte şi marele udeştean Constantin Călin? Ne-a plăcut cu deosebire proza Iui Constantin Arcu. Lucia Olaru Nenati glosează în legătură cu „două fotografii grele de amintiri” despre existenţa Iui Eminescu. Multe comentarii incitante semnate de Cornelia Mănicuţă, Niadi Cernica, Marian Barbu, Elisabeta Isanos.

ATENEU (nr.6,iunie 2004). Sergiu Adam convorbeşte cu Gellu Dorian care spune tot felul de lucruri provocatoare, cum ar fi: „În literatura română, curajul este echivalent cu încăpăţânarea de a scrie şi publica într-o mare ignoranţă”. Aviz „amatorilor”. Despre cartea Iui Sergiu Adam (aflată şi în atenţia noastră), Ctitoriile Iui Ştefan Cel Mare, scrie cu aplicaţie Vlad Sorianu. Câteva impresii exprimă C. Trandafir în legatură cu cartea Violetei Bercaru, Inscripţii pe un papirus. La locul lor menit se află „proximităţile” Iui Al. Călinescu, „arte & meserii” ale lui Constantin Călin, „digresiunile” Irinei Petraş şi cronica traducerilor de lonel Savitescu. Istoricul loan Mitrea scrie despre „Domnia lui Ştefan cel Mare sau cel mai frumos timp din istoria Moldovei”.

DOMINUS (nr.54, iulie 2004). Ne parvine mereu de la Galaţi această revistă în excelente condiţii tipografice, sub conducerea prozatorului Theodor Parapiru. Editorialul subsemnat de Val Petrescu consemneaza impresii referitoare la „Târgul de carte Bookarest cu «eseişti de tranziţie» şi «premianţi de meserie»”. Cine sunt aceştia? Citiţi Dominus. Veţi mai găsi aici două interviuri de zile mari cu Nicolae Şoiman, care a pus în mişcare o librărie (un km de carte între patru pereţi) şi cu prozatorul de mare altitudine Constantin Vremuleţ (de negăsit în uriaşul Dicţionar al Scriitorilor Români, pentru a lăsa loc multor autori mediocri dar transilvăneni).

ADEVĂRUL LITERAR ŞI ARTISTIC (nr. 725 şi 726, iulie 2004). În NeantuI e viu. . ., C. Stănescu e nemulţumit că se întoarce spatele trecutului potrivit cu teza „simplistă, pentru că reductivă” a «deşertului cultural». Jose Samarango declară: „Sunt un comunist partizan al libertăţii absolute”. Pare-se că sunt două realităţi incompatibile. Margareta Şiopş scrie despre „ Marina Ţvetaevna, în amintiri şi scrisori”. Cristina Modreanu suspectează „Manifestele «inexistenţialiştilor». O sută de ani de la moartea lui Anton Pavlovici Cehov. Ciprian Şiulea pledează pentru dialog, apropo de un celebru grupaj din Dilema, declanşat de cartea lui Sorin Matei: „Bolboroseala ca stil”, “Başcălia ca genialitate la români”, „Confuzia ca fundamentalism”. Constantin Coroiu scrie cu multa înţelegere despre Valeriu Cristea.

AXIOMA, nr. 6 (51) / iunie 2004: Ieronim Tătaru scrie despre Anna Ahmatova, la 115 ani de la naştere, şi mişcarea poetică din care a făcut parte. Două pagini sunt dedicate criticului Constantin Trandafir, care a împlinit 65 de ani (La rubrica Texte şi pretexte, sărbătoritul semnează "Luceafărul" în perspectivă ontologică). "Despre întoarcerea răului" se intitulează eseul lui Florin Dochia, iar Viorel Cernica scrie "Despre hohotul ironic". Mai semnalăm textul lui Codruţ Constantinescu "La periferie sau în centru? Cuzltura irlandeză în Europa" şi articolele despre opera şi personalitatea lui James Joyce. Nr. 7 (52) / iulie 2004: "Europa, notre amour" titrează C. Trandafir. Ion Bălu continuă să gloseze despre proza lui Augustin Buzura. Revine Ion Stratan cu rubrica La colţ: Despre autoapreciere în conducere, adică devoalarea unui Marin Mincu "inspirat" consistent poetic de volumele strataniene (optzeciste). Imitatio mater studiorum? Postmodernismul aduce şi devianţi... Ambele numere, la aceeaşi cotă ridicată de interes şi valoare.

CRONICA FUNDAŢIILOR, nr. 19 / 2004 se ocupă, desigur, de viaţa şi activitatea unor organizaţii nonguvernamantele, cu precădere preocupate de minorităţi. Semnează, între alţii, Gelcu Maksutovici, Mirecea Micu (redactor-şef), Georgeta dDeac (despre cetăţile lui Ştefan cel Mare), Virgiliu Z. Teodorescu (Alecsandru Ioan I Cuza).

ZIUA LITERARĂ, nr. 112-114 / Iulie 2004 ne reţine atenţia cu interviurile Iolandei Malamen, căreia îi răspund Felix Lupu ("Urmează o mare glaciaţiune asupra poeziei române" - ??, n. n. ) şi Adrian Popescu ("Dumnezeu se ascunde în locuri la care nu te gândeşti"). Eugen Uricaru îl pune la “punctum” pe Marin Mincu, cel ce “mârâie” (în presă şi pe Internet) pe tema cenaclului a cărui conducere a pierdut-o. Acuma strugurii sunt acri...
ARDEALUL LITERAR, nr. 2 (22) / 2004 exploatează interesantele dialoguri realizate de-a lungul vremii de Valeriu Bârgău - în acest număr apare acela cu prozatorul Mircea Nedelciu. Dispariţia lui Mihai Ursachi este marcată printr-un grupaj de poeme şi o cronică literară (Un poet român la poarta Raiului). Mai aflăm despre un nou curent poetic practicat la Şcoala de cosmopoezie (Al. C. Miloş) şi despre o mulţime de apariţii editoriale comentate cu aplicaţie.

LITERE, nr. 6 (51) / iunie 2004, la fel de "suplă" şi vioaie. Cronica literară (Tudor Cristea) la un volum de Mihai Gălăţanu pune destule puncte pe i, pentru a nu lăsa loc unor dubii privind valoarea reală a creaţiei respectivului: "deşi debitează inepţii, poetul e foarte scrupulos cu punctuaţia, ceea ce poate fi un semn bun, dar şi un posibil semnal că putem chema ambulanţa…"
Information Bulletin, vol XXI, nr. 2, Jackson, Michigan,USA, aprilie -iunie, 2004 se oferă cititorilor săi într-o dublă stare sărbătorească. Pe deoparte, se omagiază Învierea Domnului, prin "cuvinte lumină", precum "Invierea între cele două legăminte " (Pr. Dr. Theodor Damian) şi cronic multmediatizatului film "Patimile lui Hristos" (Alexandru Nemoianu). Pe de alta, este eroizat, în toată plenitudinea sa, Stefan cel Mare şi Sfânt. Emoţionant este dosarul canonizării voievodului, compus din reproducerea articolului Păr. Dr . Vasile Vasiliu "Ştefan cel Mare al Moldovei, trecut între sfinţi", apărut iniţial în "Credinţa" nr.7-9, 1991