Omar KHAYYAM

CATRENE
(pe tema dragostei)

Ai grijã, în putere cât timp încã mai esti,
Sã iesi de sub povara a ceea ce iubesti!
Regatul frumusetii se va sfârsi-ntr-o zi,
Din mâna ta odatã cu multe va pieri!

*

Planeta se-nvârteste înspre sfârsirea noastrã.
De-avem suflete pure, de ce acest scop rãu?
Pe pajiste te-aseazã, iubito, si adastã,
Curând va creste iarbã pe trupul meu si-al tãu.

*

Iubita pentru care, vai, inima mã doare
Cãzu în suferintã pentru un alt iubit,
Cum pot lupta sã capãt propria-mi vindecare
Când medicul meu însusi acum s-a-mbolnãvit?

*

Iubita mea, ce mânã te-a zãmislit pe tine
Cã tu întreci si luna cea mândrã în splendoare?
Apar frumoase multe când Festivalul vine,
Dar fata ta-i dã, numai, lumini de sãrbãtoare.

*

Doar misticã, iubirea, e-un foc fãrã de viatã,
Tãciuni stinsi pe jumate, ce nu te încãlzesc;
Îndrãgostiti sunt cei ce din zori, de dimineatã,
Fãrã de somn si hranã întruna se iubesc.

*

De-as fi-ntr-o primãvarã c-o fatã ca o zânã,
Lângã un Ian, si tandru mi-ar da sã beau din mânã,
Scandaliza-voi lumea, dar câine-as deveni
În clipa-acea dacã la rai mã voi gândi!

*

Lumina fetii tale e viatã, Sakhi, si dor mare,
Ea inima rãpeste oricãrui muritor,
Ca soarele putere sã lumineze are,
Dar ea nu-mi apartine, ea e a tuturor...

Traducere de Geo OLTEANU