Aceasta este locatia aleasa de un scriitor câmpinean, Daniel Craciun, pentru desfasurarea actiunii romanului sau intitulat Conspiratia mutantilor – Cronica lui Armin Thorvalds. Genul abordat – science-fiction – nu influenteaza în nici un fel afirmarea calitatilor literare autentice pe care autorul chiar le demonstreaza cu acest prilej.
Scris în cheie realista, romanul debuteaza sub semnul unei conventii obisnuite în marea literatura a secolelor trecute: manuscrisul gasit într-o sticla (aici, un misterios elipsoid) reprodus ca atare. Doar ca, de aceasta data, mesajul vine din viitor! Odata acceptata conventia, ceea ce urmeaza «Cuvântului înainte» este o proza alerta, cu fine nuante nostalgice, cu suspans bine dozat si cu o doza de umor subtil si sanatos.
Daniel Craciun reuseste sa creeze personaje puternice si viabile, bine caracterizate prin chiar actiunile si atitudinile lor desfasurate în interioare si exterioare descrise cu minutie si sugestivitate. Autorul evita experimentele postmoderne, analizele abisurilor constiintei, scrie în cea mai buna traditie clasic(izat)a, creeaza situatii conflictuale, intrigi ce par fara iesire, pentru a recurge, apoi, la solutii surprinzator de firesti din punct de vedere psihologic si al armoniei structurale. As putea spune ca lectura acestui roman se aseamana cu vizionarea unui fim, într-atât autorul pare a aduce în cuvinte rezultatul muncii unei întregi echipe de productie cinematografica, inclusiv consultanti tehnico-stiintifici. (În acest ultim domeniu, Daniel Craciun se dezvaluie ca posesor al unor solide cunostinte mentinute cu totul la zi, ba chiar cu proiectii spre un viitor previzibil).
Am insistat asupra acestor precizari pentru ca despre substanta în sine a romanului invit cititorul sa afle în direct. Mai mentionez, doar, ca volumul se încadreaza în genul de proza SF post-catastrofa. O lume se reface, îsi revine dupa degradarea mediului datorata efectului de sera, cu radicale schimbari climaterice si de relief, suprapusa pe manipularea scapata de sub control a genomului uman. Se formeaza nuclee, colectivitati, uniuni pe criterii economice si sociale. Nu este deloc o utopie, e un avertisment, o pledoarie indirecta pentru (noteaza editorul) «conservarea mediului si pentru respect fata de valoarea omului». Totul cu mijloace pur literare de cea mai buna calitate.
Numarului nu foarte mare de autori români de literatura
stiintifico-fantastica de valoare reala i s-a mai adaugat unul: Daniel Craciun,
un câmpinean.
Sa ne bucuram, asadar.
Florin DOCHIA